Programe contabilitate, Legi noi, discutii intre economisti si incepatori, sfaturi, formulare modele de descarcat pentru orice act in contabilitate. Va asteptam!!!
 
AcasaAcasa  CalendarCalendar  FAQFAQ  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 
Rechercher Cautare avansata
Ultimele subiecte
Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare
Forum
Parteneri
forum gratuit
Noiembrie 2017
LunMarMierJoiVinSamDum
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930   
CalendarCalendar
Bookmarking social
Bookmarking social Digg  Bookmarking social Delicious  Bookmarking social Reddit  Bookmarking social Stumbleupon  Bookmarking social Slashdot  Bookmarking social Yahoo  Bookmarking social Google  Bookmarking social Blinklist  Bookmarking social Blogmarks  Bookmarking social Technorati  

Pastrati adresa Contabilitate pentru toti pe site-ul dvs. de bookmarking social

Pastrati adresa Contabilitate pentru toti pe site-ul dvs. de bookmarking social
Cuvinte-cheie
Top postatori
CONTA (1362)
 
katy (17)
 
elena (6)
 
iuliana (2)
 
mtrif (2)
 
cristicalin (2)
 
uploader_site (2)
 
laysha87 (2)
 
eronika (2)
 
floress21 (2)
 

Distribuiţi | 
 

 Inchiderea exercitiului financiar: evenimente ulterioare datei bilantului-reevaluarea imobilizarilor corporale si estimarea pierderilor din depreciere

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos 
AutorMesaj
CONTA
Admin


Numarul mesajelor : 1362
Data de inscriere : 01/11/2008
Varsta : 35
Localizare : RO

MesajSubiect: Inchiderea exercitiului financiar: evenimente ulterioare datei bilantului-reevaluarea imobilizarilor corporale si estimarea pierderilor din depreciere    Lun Feb 14, 2011 6:59 pm

Actualul context economic impreuna cu aplicarea noilor reglementari
contabile va solicita practicienii in contabilitate sa isi concentreze
eforturile pentru inchiderea exercitiului financiar 2010 intr-o mai mare
masura catre aspectele legate de estimarea pierderilor din deprecierea
activelor si a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli.
Credem ca parcurgerea corespunzatoare a etapelor de mai jos dupa
incheierea procesului de inventariere a patrimoniului pot asigura
respectarea cerintelor minime legale de raportare si diminuarea volumul
de munca aferent lucrarilor de inchidere:

1. Analiza evenimentelor ulterioare datei bilantului
2. Estimarea pragului de semnificatie aferent situatiilor financiare aferente
3. Analiza existentei eventualelor ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale
4. Analizarea necesitatii efectuarii unei noi reevaluari a
imobilizarilor corporale- poate fi evitata reevaluarea sau este necesara
?

Analiza evenimentelor ulterioare datei bilantului


Identificarea si analizarea acestor evenimente vor reprezenta principalele surse care vor oferi indiciile cu privire la:
• necesitatea estimarii eventualelor pierderi pentru deprecieri de
active si a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli la data
bilantului precum si a informatiilor suplimentare care vor trebui
incluse in notele explicative la situatiile financiare
• evaluarii modului in care entitatea respecta sau nu principiul continuitatii activitatii

Evenimentele ulterioare datei bilantului sunt acele evenimente,
favorabile sau nefavorabile, care au loc intre data bilantului si data
la care situatiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.

Ordinul Ministerul Finantelor Publice 3055/2009 („OMFP 3055”) nu a adus
modificari in ceea ce priveste continutul capitolului legat de
evenimentele ulterioare datei bilantului fata de OMFP 1752/2005.

Conform acestor prevederi exista evenimente ulterioare care pot
determina ajustarea situatiilor financiare cat si evenimente care nu duc
la o astfel de ajustare, dar care trebuiesc detaliate in notele
explicative doarece sunt semnificative.

Articolul 62.4 din OMFP 3055/2009 contine cateva exemple de astfel de
evenimente, care credem ca nu ofera suficiente detalii si informatii
practicienilor contabili pentru parcurgerea corespunzatoare a lucrarilor
de inchidere a exercitiului financiar, astfel:
• Printre evenimentele care pot duce la ajustarea situatiilor financiare
si a valorilor recunoscute in situatiile financiare sau recunoasterea
de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt enumerate:
- Solutionarea ulterioara datei bilantului a unui litigiu care confirma
ca entitatea are o obligatie prezenta la data bilantului.Entitatea
ajusteaza orice provizion recunoscut anterior prevazut de acest litigiu
sau va recunoaste un nou provizion.
- Falimentul unui client, aparut dupa data bilantului, confirma ca la
data bilantului entitatea inregistreaza o pierdere din deprecierea
creantei comerciale deci va trebui sa ajusteze valoarea contabila a
creantei comerciale.
- Descoperirea de fraude sau erori care arata ca situatiile financiare anuale sunt incorecte

• Pentru evenimente care nu pot duce la ajustarea situatiilor financiare
a fost dat ca exemplu situatia diminuarii valorii de piata a valorilor
mobiliare, in intervalul de timp dintre data bilantului si data la care
situatiile financiare sunt autorizate

Practica internationala de audit si contabilitate ofera exemple
suplimentare fata de OMFP 3055/2009 cu privire la modul in care pot fi
identificate astfel de evenimente.

Ca exemple suplimentare de evenimente ulterioare datei bilantului care
pot duce la ajustarea situatiilor financiare sau care pot furniza probe
cu privire la conditiile care existau la data bilantului putem mentiona
exemplele oferite de Standardul International de Contabilitate IAS
10-Evenimente ulterioare:
• Vanzarea stocurilor ulterior datei bilantului pot da indicii/probe in
legatura cu valoarea realizabila neta a acestora la data bilantului
• Determinarea dupa data bilantului a costului activelor achizitionate
sau al pretului de vanzare al activelor vandute inainte de data
bilantului-ca probe pentru estimarea corespunzatoare a valorii de
recuperare a acestora la data bilantului.
Ca evenimente ulterioare aparute dupa data bilantului care nu pot duce
la ajustarea situatiilor financiare acelasi standard mentioneaza:
• Efectuarea unei fuziuni/divizari/reorganizari(combinari de afaceri) de entitati
• Anuntarea unui plan de restrangere sau incetare a operatiunilor
• Achizitii, casari sau vanzari majore de active si transferurile de
active imobilizate la categoria de active detinute pentru a fi vandute
• Distrugeri legate de calamitati naturale, incendii, etc.
• Anuntarea sau inceperea implementarii unei restructurari majore
• Tranzactii semnificative cu instrumentele de capital ale entitatii
• Schimbari neobisnuite in preturile activelor si in ratele de schimb valutar
• Schimbari in ratele de impozitare a profiturilor
• Inceperea/intrarea intr- un litigiu major de entitate

Credem ca folositoare contabililor pentru identificarea existentei unor
astfel de evenimente ulterioare cu un impact major asupra situatiilor
financiare sunt si o parte din setul de intrebari la care auditorii
trebuie sa raspunda incluse in Standardului International de Audit ISA
560 –Evenimente ulterioare privitor la existenta urmatoarelor evenimente
dupa data bilantului:
• Entitatea a intrat sau nu in noi angajamente contractuale, imprumuturi sau a contractat noi garantii ?
• Entitatea are planuri sau a efectuat vanzari/achizitii de active ?
• Au fost emise noi actiuni sau obligatiuni dupa data bilantului ?
• Exista acorduri de fuziune sau de lichidare a activitatii incheiate dupa data bilantului ?
• Au avut loc distrugeri sau confiscari de active dupa data bilantului ?
• Au aparut noi riscuri si/sau noi obligatii care se pot clasifica ca si datorii contingente ?

Estimarea pragului de semnificatie aferent situatiilor financiare aferente


Pragul de semnificatie conform articolului 23.3 din OMFP 3055/2099 este
informatia care se considera a fi semnificativa pentru utilizatorii
situatiilor financiare daca omisiunea sau prezentarea sa eronata poate
influenta deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza
situatiilor financiare anuale.

Cunoasterea acestui prag de semnificatie va permite fiecarui contabil sa
inteleaga care sunt solicitarile minime cu privire la informatia care
trebuie inclusa in situatiile financiare si cat de detaliat, precum si
pana la ce nivel de eroare poate efectua estimarile contabile.

Nu exista prevederi in OMFP 3055/2009 legate de modul cum se determina
acest prag de semnificatie. In practica internationala exista o
multitudine de astfel de determinari care trebuie insa adaptate la
specificul fiecarei entitati si al utilizatorilor situatiilor financiare
ale entitatii respective, la riscurile si complexitatea mediului in
care entitatea respectiva isi desfasoara activitatea. Nu trebuie uitat
ca decizia utilizarii unui anumit prag de semnificatie trebuie
justificata in primul rand prin prisma cerintelor utilizatorilor
situatiilor financiare, nefiind un simplu exercitiu mecanic de aplicare
al unui procent la o baza de referinta. Pot fi cazuri cand este necesara
detalierea anumitor tranzactii, posturi bilantiere sau din contul de
profit si pierdere, care desi valoric sunt sub pragul de semnificatie,
sunt semnificative pentru utilizatorii situatiilor financiare (de
exemplu tranzactiile cu partile afiliate, remuneratia directorilor,
etc.)

Ca exemplu aplicat in practica, valoarea pragului de semnificatie
orientativ conform ghidului de utilizare a Standardelor Internationale
de Audit -IFAC pentru intreprinderile mici si mijlocii se poate stabili
ca un procent din:
• valoarea vanzarilor anuale din activitatea de baza (intre 3%-7%)
pentru entitatile care au inregistrat pierderi in anul curent si/sau
care nu au inregistrat fluctuatii majore in valoarea vanzarilor in
ultimii ani
• valoarea vanzarilor anuale din activitatea de baza (intre 1%-3%)
pentru entitatile care au inregistrat pierderi in anul curent si/sau au
inregistrat fluctuatii majore in valorea vanzarilor in ultimii ani
• valoarea cheltuielilor inregistrate in cursul perioadei intre (3%-7%)
• total active 1`%-3%
• capitalurilor proprii (intre 3%-5%)
Exista si alte practici care folosesc atat valorile de mai sus, dar si un procent din:
• profitul brut anual (intre 5%-10%)
• marja bruta din vanzarile anuale (intre 1%-2%)
• capitalurilor proprii (intre 1%-3%)
• profitul brut fara cheltuielile cu amortizarea provizioanele si dobanzile EBITDA (intre 2%-5%)

Cu cat riscurile de operare ale entitatilor respective sunt mai ridicate
(generate de mediul in care entitatea respectiva isi desfasoara
activitatea, forma juridica, etc.), pragul de semnificatie va trebui
estimat la nivelul inferior al fiecarui interval.
Pentru entitatile publice sau care nu se incadreaza in categoria
intreprinderilor mici si mijlocii, de regula procentele utilizate pentru
estimarea pragului de semnificatie sunt cel putin la jumatate din
nivelele practicate pentru micile intreprinderi detaliate mai sus.

Analiza existentei eventualelor ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale

Analizarea necesitatii efectuarii unei noi reevaluari a imobilizarilor corporale- poate fi evitata sau este necesara ?

Pana la aparitia Ordinului Ministerului de Finante Publice 3055/2009
(„OMFP 3055/2009”), reglementarile contabile nu prevedeau informatii
explicite cu privire la modul, pasii si etapele in care ajustarile de
depreciere puteau fi estimate.

Ca element de noutate, OMFP 3055/2009, copiaza partial la articolul 56.1
paragrafele despre sursele externe si interne de informatii pe baza
carora se poate concluziona daca exista sau nu indicii de depreciere a
imobilizarilor corporale din Standardului International de Contabilitate
36 („IAS 36”) legat de deprecierea activelor imobilizate si a fondului
comercial.
Mentionam ca aceste noi prevederi au doar un caracter facultativ,
entitatile nefiind obligate la o astfel de analiza, ci doar la
constatarea faptica a existentei deprecierii acestor imobilizari
efectuata la inventar. Totusi cerintele impuse de respectarea
principiului imaginii fidele, de auditorii financiari ai entitatilor
respective cat si de normele fiscale, vor impune efectuarea acestei
analize de catre entitati, pentru a demonstra daca exista sau nu o
astfel de depreciere.

OMFP 3055/2009 precizeaza la acelasi articol 56.1 si faptul ca la
determinarea piederilor din depreciere, evaluatorii independenti sau
personalul entitatii pot avea in vedere si alte metode de evaluare, dand
ca exemplu metodele bazate pe fluxuri de numerar. Ordinul nu da si alte
explicatii sau instructiuni precise asupra modului in care se va face
aceasta determinare.

La fel ca in vechile prevederi contabile continua sa fie mentionate
expresiile valoare de utilitate, starea activului si pretul pietei, ca
elemente principale in stabilirea valorii de inventar a bunurilor
respective, fara insa sa fie data vre-o definitie a acestora sau exemple
concrete de cum pot fi acestea determinate.

In practica, cele mai afectate de lipsa unor astfel de prevederi vor fi
entitatile auditate, cele cu cerinte majore de finantare externa si cele
care sunt listate pe pietele financiare
la care ponderea imobilizarilor corporale in total active este
semnificativa, au aplicat metoda alternativa de evaluare a
imobilizarilor si care s-au confruntat in ultimii ani cu o scadere a
activitatii datorita conjuncturii economice actuale. Aceste entitati vor
fi nevoite sa apeleze in majoritatea cazurilor la un evaluator pentru a
detemina daca exista sau nu deprecieri, iar in cazul entitatilor care
aplica evaluarea alternativa a imobilizarilor corporale, sa efectueze
chiar o noua reevaluare a acestora la 31.12.2010.

Intentia noastra este aceea de a oferi in acest articol un scurt ghid cu
privire la etapele pe care personalul unor astfel de entitati le poate
parcurge pentru:
• a concluziona daca exista sau nu indicii de depreciere a imobilizarilor corporale
• a putea estima rezonabil eventualele deprecieri ale imobilizarilor corporale
• a decide daca, dupa parcurgerea tututor etapelor din acest ghid este
cazul sau nu sa apeleze la un evaluator independent pentru efectuarea
unei noi reevaluari a imobilizarilor corporale si eventual estimarea
ajustarilor de depreciere ale acestora

Procedurile prezentate in acest ghid, ca si in oricare alta metoda pot
fi aplicate numai in anumite conditii si desigur sunt perfectibile,
prezentand atat avantaje cat si dezavantaje. Acest ghid nu se doreste o
alta „metoda”de evaluare ci doar un set de pasi /etape preliminare pe
care orice entitate le poate parcurge inainte de a se decide daca este
cazul sau nu sa se apeleze la evaluatori autorizati. Nu trebuie uitat ca
aplicarea acestor proceduri va trebui efectuata prin utilizarea in
primul rand a rationamentului profesional.

Consideram totusi ca rezultatul parcurgerii acestor etape, in multe
dintre cazuri, va face posibila evitarea reevaluarii imobilizarilor
corporale, va putea fi folosit ca o baza pertinenta de discutie a
entitatii cu auditorii sai cat si pentru estimarea si inregistrarea
intr-un mod rezonabil a eventualelor ajustari din depreciere.

Enumeram mai jos aceste etape:
1. Efecturarea analizei informatiilor din sursele externe si interne
conform articolului 56.1 din Ordinul 3055/2009 prin obtinerea
raspunsurilor la urmatoarele intrebari:
• A scazut semnificativ valoare de piata a activului mult mai mult decat s-a asteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizarii in cursul perioadei ?
• Au avut loc sau in viitorul apropriat vor avea loc modificari
semnificative cu efect negativ asupra entitatii (modificari in mediul
tehnologic, comercial, juridic, sau economic in care entitatea isi
desfasoara activitatea sau pe piata careia ii este dedicat activul respectiv) ?
• Exista indicii de uzura fizica sau morala a imobilizarii respective ?
• Au avut loc sau in viitorul apropriat vor avea loc modificari
semnificative cu efect negativ asupra entitatii in ceea ce priveste
gradul sau modul in care imobilizarea este utilizata sau se asteapta sa
fie utilizata (imobilizarea va deveni neproductiva, exista planuri de
restructurare sau de intrerupere a activitatii unde functioneaza
imobilizarea respectiva, planificarea cedarii imobilizarii inainte de
data estimata anterior).
• Exista informatii generate de rapoartele interne care mentioneaza
faptul ca rezultatele economice ale unei imobilizari sunt sau vor fi mai
slabe decat cele scontate ?
• Este fluxul de numerar necesar pentru achizitionarea unei imobilizari
similare, pentru exploatarea sau intretinerea imobilizarii semnificativ
mai mare decat cel prevazut initial in buget ?
• Rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevazut in buget ?
• A avut loc o scadere semnificativa a profitului din exploatare
prevazut in buget, respectiv o crestere semnificativa a pierderilor
prevazute in buget, generate de imobilizare ?

2. La sursele interne si externe de informatii care pot fi luate in
considerare, le putem adauga si pe cele incluse in Standardul
International de Contabilitate 36 care nu sunt mentionate de Ordinul
3055/2009:
a. Utilizarea activului / imobilizarii respective genereaza pierdere sau
fluxuri negative de numerar daca sunt adunate rezultatele curente cu
cele bugetate
b. Au crescut in perioada analizata ratele de piata
ale dobanzilor sau ratele de piata cu privire la recuperarea
investitiilor? (daca aceste rate ar putea afecta rata de actualizare
folosita in estimarea valorii de folosinta ducand la o scadere
semnificativa a valorii de recuperare a activelor respective). Termenii
folositi sunt detaliati la punctul 9 de mai jos.
c. Cum este valoarea bilantiera a activelor nete ale entitatii la data
bilantului comparativ cu valoarea capitalizata la bursa a entitatii
(pentru entitatile care sunt listate pe astfel de piete financiare) ? O
valoare bilantiera mai mare decat valoarea capitalizata este considerat
un indiciu de depreciere a activelor
Presupunand ca raspunsurile primite la intrebarile de mai sus converg in
mare masura asupra concluziei ca s-ar putea sa existe o ajustare de
depreciere a imobilizarilor corporale ale entitatii analizate sau ca nu
se poate concluziona nici ca exista nici ca nu exista o astfel de
depreciere, se poate trece la etapa urmatoare parcurgandu-se urmatorii
pasi:
3. Se analizeaza gradul de utilizare al imobilizarilor corporale din
perioada analizata pentru sectiile productive /operationale/ segementul
de activitate ale entitatii respective, comparativ cu capacitatea lor
normata de productie (cat ar fi trebuit sa functioneze intr-un an in
conditii normale de productie) sau de operare.

In functie de raspunsurile de la pct.2 de mai sus si daca:
• se constata ca nu au avut loc scaderi semnificative in cursul anului
fata de capacitatea normata de productie/sau de operare si/sau fata de
anii precedenti
• bugetele de venituri si cheltuieli pentru anii urmatori nu indica o scadere semnificativa

Se poate concluziona ca nu exista argumente suplimentare pentru a se efectua o ajustare de depreciere.
In caz contrar la cele de mai sus, se trece la etapa urmatoare.

4. Se analizeaza valoarea ramasa neamortizata la data bilantului a
imobilizarilor corporale din aceste sectii de productie, linii de
fabricatie, etc.atat ca valoare per total sectie/linie de fabricatie,
etc. cat si ca valori individuale. Aceste valori se compara cu valoarea
pragului de semnificatie aferent situatiilor financiare ale entitatii in cauza.

5. Daca valoarea neamortizata per total a imobilizarilor corporale de la
pct. 4 este mai mica decat valoarea pragului de semnificatie, coroborat
cu analiza raspunsurilor de la punctele de mai sus se poate concluziona
ca o eventuala ajustare de depreciere ar putea sa nu fie semnificativa
si deci se poate evita estimarea acestei ajustari.
Daca se adopta aceasta decizie, consideram ca pornidu-se de la
necesitatea respectarii principiului imaginii fidele, in functie de
diferenta dintre valoarea totala neamortizata a acestor imobilizari si
pragul de semnificatie stabilit, entitatea respectiva va avea totusi
obligatia detalierii acestei situatii in notele explicative la
situatiile financiare.
In acest caz este recomandat ca entitatea sa includa miscarile in
cursul anului aferente acestor imobilizari pornind de la soldurile de
deschidere ale valorilor brute, amortizarea cumulata si a valorii ramase
si sa detalieze soldurile aferente acestora de la sfarsitul anului. De
asemenea raportul administratorilor va trebui sa includa aceste detalii
precum si o explicatie pe scurt a cauzelor actualei situatii si asupra
intentiilor de viitor ale entitatii cu privire la aceste imobilizari.

6. Daca valoarea neamortizata per total a imobilizarilor corporale de la
pct 4 este mai mare decat valoarea pragului de semnificatie atunci:
• Se analizeaza valoarea neamortizata totala pe fiecare sectie, linie
de fabricatie, etc, eliminandu-se intr-o prima faza sectiile ale caror
valori neamortizate totale sunt mai mici decat pragul de semnificatie
aferent (daca exista asa ceva)
• Din cele cu valori totale neamortizate peste pragul de semnificatie,
se analizeaza valorile individuale ale fiecarei imobilizari corporale in
parte identificandu-se activele care au cea mai mare pondere in total
valori individuale
• Daca valoarea adunata totala neamortizata a sectiilor, liniilor de
fabricatie etc., care la nivelul fiecarei sectii/linii de fabricatie
etc. au valori mai mici decat pragul de semnificatie, este mai mare
decat pragul de semnificatie, atunci si pentru aceste sectii se vor
identifica imobilizarile corporale ale caror valori individuale
neamortizate au ponderea cea mai mare

7. In special pentru activele individuale identificate in grupa celor cu
ponderea cea mai mare a valorii neamortizate din sectiile respective,
se va cauta obtinerea unor informatii legate de cele mai recente preturi
de achizitie sau tranzactii cu active similare. Folositoare sunt de
asemenea si informatii similare despre celelalte imobilizari.

8. Daca exista astfel de informatii se compara valorile respective cu
valoarea neamortizata a activelor in cauza, stabilindu-se eventualele
ajustari de depreciere, care se vor inregistra in contabilitate.

• Daca dupa obtinerea acestor informatii, valoarea neamortizata a
imobilizarilor corporale altele decat cele de la pct. de mai sus, din
sectiile, liniile de fabricatie, etc. supuse acestei analize si pentru
care nu s-au gasit informatii legate de pretul lor de achizitie sau
tranzactii similare recente este sub valoarea pragului de semnificatie,
atunci coroborat cu raspunsurile de la etapele precedente aceasta
analiza se poate incheia concluzionandu-se ca nu este cazul estimarii
unor ajustari de depreciere suplimentara.
• Daca valoarea respectiva este insa peste pragul de semnificatie sau nu
exista informatii legate de ultimele tranzactii cu astfel de active, se
va trece la etapa urmatoare.

Pentru ambele cazuri, entitatea respectiva va avea de asemenea obligatia
detalierii acestei situatii in notele explicative la situatiile financiare si in raportul administratorilor conform celor descrise mai sus.

9. Utilizarea metodelor de evaluare bazate pe fluxul de numerar

Un exemplu practic de cum pot fi utilizate aceste metode de evaluare
este dat de IAS 36. Conform acestui standard, la data bilantului
imobilizarile trebuiesc prezentate la cea mai mica valoare dintre
valoarea lor contabila si valoarea recuperabila.
Aceasta valoare recuperabila este definita ca fiind cea mai mare valoare
dintre valoarea justa si valoarea de folosinta („value in use”) a
imobilizarilor respective.

De asemenea standardul precizeaza ca acolo unde nu se pot obtine
informatii rezonabile legate de valoarea justa, entitatile pot estima
valoarea de folosinta prin metode bazate pe fluxul de numerar.

Metodele bazate pe fluxurile de numerar au la baza principiul potrivit
caruia un activ nu poate fi recunoscut in bilant la o valoare mai mare
decat fluxul de numerar generat de utilizarea sa.

Conform IAS 36, prima etapa in estimarea valorii de folosinta este
impartirea sectiilor de productie/liniilor de fabricatie/punctelor
lucru, etc. ale entitatii respective in unitati generatoare de numerar
(unitati care genereaza independent numerar) si estimarea pe urmatorii
cel putin 5 ani a fluxurilor de numerar, daca nu exista informatii
corespunzatoare pentru o perioada mai lunga de timp. De asemenea IAS 36
mentioneaza ca estimarea acestor fluxuri de numerar dincolo de cele mai
recente bugete/previziuni pot fi extrapolate utilizandu-se o rata
constanta de crestere/scadere pentru anii urmatori care nu poate fi mai
mare decat ratele previzionate in sectorul de activitate al entitatii
respective.

Simplificand si aplicand la cazul unei entitati din Romania, aceasta ar
trebui sa obtina fluxul de numerar generat pe cel putin urmatorii 5 ani
pentru fiecare sectie de productie, linie de fabricatie, sucursala, etc.
in parte.

Acest flux de numerar urmeaza sa fie ajustat/actualizat cu o rata de
actualizare corespunzatoare domeniului de activitate al entitatii
respective (IAS 36 permite totusi folosirea in locul acestei rate de
actualizare si a ratei dobanzii la imprumuturile bancare utilizata de
entitatea in cauza). Astfel fluxul de numerar din fiecare an va fi
ajustat cu 1/(1+rata de actualizare)la puterea n, unde n este numarul
anilor, iar totalul acestor fluxuri de numerar vor reprezenta valoarea
de folosinta a imobilizarilor din sectiile/liniile de productie, etc.
aferente.

Aceasta valoare de folosinta pentru fiecare unitate generatoare de
numerar urmeaza sa fie comparata cu valoarea bilantiera a imobilizarilor
corporale corespunzatoare. In cazul in care valoarea de folosinta este
mai mica decat valoare bilantiera, se va inregistra o ajustare din
depreciere.

In practica multe entitati nu dispun de baze de date si logistica
necesara estimarii corespunzatoare a fluxurilor de numerar, cu atat mai
mult a fluxurilor de numerar pe sectii, linii de fabricatie, etc.

Consideram ca se poate folosi ca indicator ce aproximeaza rezonabil pe
termen mediu si lung valoarea fluxurilor de numerar, profitul inainte de
impozitare din care se vor exclude veniturile si cheltuielile din
cedarea activelor, veniturile si cheltuielile extraordinare, veniturile
si cheltuielile cu dobanzile si alte venituri si cheltuieli financiare, veniturile si cheltuielile cu provizioanele, cu ajustarile de depreciere si amortizarile („PBITDA”).

Acest indicator poate fi utilizat intr-o prima faza la nivelul intregii
entitati, in cazul in care nu exista posibilitatea obtinerii
informatiilor pentru fiecare sectie de productie/unitate generatoare de
numerar.

De asemenea daca nu sunt disponibile datele necesare pe urmatorii 5 ani
se pot estima valorile PBITDA pornindu-se de la datele acestui indicator
pe ultimii 3 ani, extrapolandu-se pentru urmatorii 5 ani. Extrapolarea
poate avea la baza si ritmul mediu de crestere/scadere inregistrat de
acest indicator in ultimii 3 ani. Sumele astfel extrapolate vor fi
ajustate rezonabil pentru fiecare din urmatorii 5 ani, in functie de
previziunile privind activitatea si mediul in care va opera entitatea
(nu vor trebui luate in considerare totusi efectele asupra activitatii
entitatii si PBITDA generate de modernizarile viitoare si/sau noile investitii).

La totalul PBTIDA pe urmatorii 5 ani astfel ajustat se va adauga si
valoarea reziduala a imobilizarilor corporale respective ajustata si ea
la sfarsitul acelei perioade. Conform diverselor metode de evaluare a
valorii reziduale a imobilizarilor corporale, pentru cazul de fata,
aceasta ar putea fi egala cu valoarea actualizata PBITDA din ultimul an
de prognoza (anul 5) ajustata cu un coeficient specific, care de regula
este cuprins intre 3 si 6 in functie de sectorul de activitate al
entitatii respective.

Acest total se va compara cu valoarea contabila per total la data
bilantului a imobilizarilor corporale ale entitatii sau unitatii
generatoare de numerar (daca este cazul) putandu-se estima si
inregistra eventualele ajustari din depreciere.

Conform acestei estimari consideram ca se poate inregistra rezonabil un
provizion general de depreciere a imobilizarilor corporale. Din punct de
vedere fiscal, valoarea acestor ajustari de depreciere poate fi alocata
pe baza de pro-rata asupra valorilor ramase neamortizate individuale
ale fiecarei imobilizari corporale.

In functie de rezultatul acestei analize, entitatea va avea de asemenea
obligatia detalierii acestei situatii in notele explicative la
situatiile financiare
si in raportul administratorilor conform celor descrise mai sus si de
asemenea se va decide daca este cazul sau nu sa se efectueze o
reevaluare a imobilizarilor corporale.
sursa:avocatnet.ro
Sus In jos
http://contabilitate.subject-expert.com
 
Inchiderea exercitiului financiar: evenimente ulterioare datei bilantului-reevaluarea imobilizarilor corporale si estimarea pierderilor din depreciere
Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Contabilitate pentru toti :: BUN VENIT ....PAGINA DE START!!! :: BILANT-
Mergi direct la: